Aşa că pun sfecla roşie în borş, o fac salata marocana, o pun în risotto, o trag la tigaie sau o fac salată de crudităţi, numai să o aduc în atenţie, să-i cultiv gustul, pentru că este valoroasă prin propietăţile ei nutriţionale. Azi am apropiat sfecla rosie si branza cu hrean, să se susţină reciproc pe feliile de pâine prăjită. Un fel de bruschette cu sfecla roşie…
Altele
Ardei Gras Umplut ca-n Bucovina, cu Nuci si Ciuperci
Cu o compoziţie mai încărcată decât ardeii clasici, acest ardei gras umplut de bucovineni este stilizat si imbogatit cu smântâna grasa specifică locului şi sunt personalizat cu nuci şi ciuperci. Au un gust mai subtil datorita compozitiei mai mai bogate, aromată cu cimbru, dar şi gust provensal, devreme ce sunt însoţiţi de afumătură. Nordul tarii, […]
Salata cu de toate
Nu este chiar o salata cu de toate, dar având în vedere că are ou şi brânză, crutoane şi verzituri, îi putem spune şi aşa. Este o salată consistentă, versatilă, ce poate ţine loc de masă principală, mai uşoară şi la care puteţi adăuga sau dimpotrivă, puteţi înlătura după cum vă place.
Pastrav cu cartofi
Ne-am orientat scurt la pastrav cu cartofi, socotind noi că până la pauza meciului va fi gata şi ne vom îndestula. În mod normal nu prea asociez peştele cu cartoful, dar combinaţia s-a dovedit gustoasă. Ar fi fost şi mai bună dacă am fi avut timp să facem şi un mujdei. Dar cu un ochi la meci şi cu unul la tigaie, mai faci şi mici sacrificii, important este să învingă ai noştri.
La Gratar, pe Tabla si in Jar. Pe Nisipurile Dunarii
De când Prometeu, în ciuda lui Zeus, a dat omului focul, bărbatul, fiind deja vânător şi pescar, a dat curs unei noi chemării şi înclinaţii, respectiv a simţit nevoia să încingă primul grătar. De aici, de la gratar, de la litera A, se revendică probabil înclinaţia unor bărbaţi spre cratiţă, chemarea de a aprofunda la coada tigăii arta culinară.
Imam bayildi. Cu Inaltare Manastireasca
Este mâncare pregătită legendar pentru imam – preot musulman-, de către mai tânăra sa soţie şi care, spune povestea, înebunea de plăcere la mâncarea asta. La origine, la fel cum se prepară în Turcia, reţeta înnobila vinetele cu roşii şi usturoi, pentru ca mai apoi, lucrarea să fie înălţată, de către mânăstirile româneşti, la rang de mâncare de post. Şi cum orice lucrare mânăstirească are adaos de valoare, la imam bayildi au aportat cu gust şi aromă mai multe legume din grădina mânăstirii, înălţând-o la rang de deliciu.