Denumirea generică a sosurilor italiene pe baza de carne este cea de ragu. Cel mai cunoscut este ragu di carne alla bolognese adică sos bolognese, specific oraşului Bologna. În bucătăria Italiană este folosit de obicei pentru prepararea tagliatelle alla ragu sau lasagna alla bolognese. Secretul acestui sos este gătirea lentă, la foc mic, pentru un timp de minim două ore.
Altele
Piure de Urzici cu Friganele
Presupun că cei mai mulţi dintre noi au mâncat piure de urzici sau urzici cu usturoi şi probabil a şi plăcut verzitura primăvăratică. Am mâncat urzici cu mămăligă, urzici cu cartofi prăjiţi, cu ou sau cu orez şi urzica a făcut ca toate aceste combinaţii să câştige aprecieri. Dar, vă întreb, piure de urzici cu frigănele aţi mâncat? Dacă nu, este bine s-o faceţi pentru că mare bucurie trupească o să vă aducă. În privinţa piureului de urzici, am procedat la o combinaţie care îi dă delicateţe şi o cremozitate ridicată, respetiv l-am preparat cu sos bechamel.
Sos romanesc de rosii si ceapa
Un sos romanesc de rosii specific sudului ce poate însoţi friptura sau poate constitui o bază pentru tochituri şi tocane. Cu o completare de usturoi, este sosul în care am preparat rinichi de porc de aici. Sau putem “îneca” în el un pui rumenit şi ceva măsline. Acest sos de roşii şi ceapă permite variaţiuni de condimentare şi picanterii după cum pofteşte gurmandul cu iniţiativă.
Musaca de piure. Placere de familie
Această musaca de piure este unul din preparatele ce au calitatea de a strânge rapid familia în jurul mesei, dar mai ales copii ce sunt mai greu de ademenit. Cel puţin asta mi se întâmplă mie când prepar acest fel de musaca. Probabil este valabilă până apare altă plăcere culinară la orizont şi se schimbă opţiunile. Este puţin migăloasă, nu necesită cine ştie ce pregătire, foarte hrănitoare şi arătoasă.
Rinichi de porc cu sos si mamaliga
Chiar dacă nu tot consumatorul agreează mâncărurile din organe, ele rămân pentru unii gurmanzi lipsiţi de inhibiţii, un soi de trufandale ce merită toată consideraţia. O dată pe an obişnuiesc instinctiv să pun la ceaun ficat, rinichi şi splină şi care se manâncă obligatoriu cu mămăligă şi cu murături. Nevenindu-i încă sorocul ceaunului – găteală de toamnă târzie – voi încerca să vă captez, pe cât se poate, atenţia cu rinichi de porc in sos românesc, odihniţi pe mămăligă aburindă.
Ciorba de urzici cu zdrente de ou
În multe case româneşti, la ieşire din iarna carnivoră, verzitura asta agresivă este tratată ca o trufanda, ca o vedetă primăvăratică trecătoare ce-şi lasă fierul – de care este plină- în fiertura românului. Ciorba de urzici se mănâncă acrişoară, însoţind vitamina C cu fierul, ajutoare în confruntarea cu astenia de primăvară. Baza acestei ciorbe diferă de la bordei la bordei şi poate fi iaurt, lapte bătut, zer, borş sau aşa cum o prefer eu în cele mai multe fierturi, zeama de varză.