Caprele manaca orice…
…Asa a constatat pe la 800 d.Hr , Kaldi, un pastor etiopian ce a observat cum turma lui de capre alerga de la un arbust la altul mancand niste fructe necunoscute rosii-visiniu ce contineau boabe. Curios, gustand si el din aceste fructe, Kaldi a inceput a se zbengui pe langa capre.
Kaldi a povestit unui calugar ce a patit dupa ce a consumat fructele, astfel ca, acesta a cules din fructele arbustilor si le-a dus fratilor sai la manastire, acestia devenind mult mai aprigi in rugaciune dupa ce au mancat fructele.
Tot legenda ne spune ca in acea perioada triburile africane macinau boabe crude de cafea si le amestecau cu grasime animala, formand bile pe care le consumau razboinicii pentru a fi mai energici in lupta. Legende de mai sus le vom intalni in orice istorisire a modului cum a fost descoperita cafeaua.
Arabii servesc cafeaua in anii 1000-1600
Documentat, stim ca in lumea araba boabe de cafea prajite se produceau in jurul anului 1000 iar in secolul al 13-lea musulmanii beau cafea cu religiozitate, dervisii consumand-o inainte de ritualul de adorare a divinitatii.
Oriunde a mers Islamul a mers si cafeaua, in Africa de Nord, in regiunea mediteraneana de est, in India.
Arabii exportau boabe de cafea si incercau sa pastreze monopolul, procedand, pentru a nu se putea planta, la infertilizarea boabelor prin uscare sau fierbere, astfel ca pana la 1600 nu exista cafea in afara Africii si Arabiei.
Traditia spune ca un pelerin indian Baba Budan, contrabandist, a parasit Mecca cu seminte fertile ascunse in braul cu care era legat peste mijloc.
Boabele lui Baba Budan au dat roade si astfel s-a initiat o extindere agricola care va ajunge in curand in coloniile Europei.
Cafeaua ajunge in Europa
“ Turcii au o bautura de culoare neagra….voi aduce ceva cu mine….la Venetia” asa scria un comerciant venetian la 1615, cand a adus pentru prima data cafea in Europa. Acesta a fost inceputul, comerciantii dorindu-si, acum, sa planteze cafea, Olanda aducand prima planta de cafea in Europa in anul 1616.
In 1696 Olanda a devenit primul stat european detinator de plantatii de cafea in colonia Java, Indonezia, afacerea extinzandu-se si in insulele invecinate. Amsterdamul a inceput sa daruiasca arbori de cafea aristocratiei din toata Europa.
Ce face Franta?
Louis al XIV primeste in jurul anului 1714 din partea olandezilor un arbore de cafea pentru Gradina Botanica Regala din Paris, Jardin des Plantes. Cativa ani mai tarziu , un tanar ofiter de marina, Gabriel Mathieu de Clieu, vine la Paris in concediu din Martinica, o colonie franceza din Caraibe. Intentionand sa infiinteze, la fel ca in Java, o plantatie de cafea in Martinica, acesta cere regelui lastari din arborele sau de cafea. Este refuzat.
Hotarat, de Clieu sare noaptea peste zidul ce inconjoara Jardin des Plantes si fura ramuri din arborele regelui, se imbarca pe vas si pleaca spre Martinica.
Sub paza armata, plantatia de cafea din Martinica, ajunge in 50 de ani la cca 18 milioane de copaci.
Si brazilieni vor sa fie cafegii…
In 1727 Brazilia hotaraste sa-si infinteze propiile plantatii de cafea, dar au nevoie de un contrabandist sa le procure semintele necesare. Aici intervine locotenent-colonelul Francisco de Melo Palheta, un James Bond al cafelei. Colonelul Palheta este expediat catre Guiana Franceza, aparent sa medieze o disputa de frontiera intre Guiana Franceza si Guiana Olandeza.
Refuzat de guvernator atunci cand solicita arbusti de cafea, colonelul alege o cale mai putin periculoasa de a obtine mult doriti lastari si anume – sotia guvernatorului. La cina de ramas bun ea ii ofera un semn de afectiune, aratosului colonel, un buchet de flori ghimpate cu lastari de cafea ascunsi printre flori.
Din acesti putini lastari rasare in lume cel mai mare imperiu al cafelei. Prin 1800 recoltele din Brazilia au devenit uriase, transformand cafeaua de la un deliciu pentru elita la un elixir de zi cu zi, o bautura pentru toti oameni.
Asa am devenit toti cafegii...