Toţi considerăm, pe bună dreptate, că cele mai plăcute amintiri, la care ne întoarcem mereu şi mereu, sunt cele din perioada când inocenţa ne purta de grijă, lăsându-ne timpul nouă să-l umplem cu bucurii. Interesantă imprimare cu amintiri ne lasă copilăria, nu numai de imaginii vii, dar şi amintiri cu valenţe olfactive, de mirosuri vii, toate acumulate până în momentul în care începem cu adevarat să percepem timpul. Din acel moment, totul se schimbă, simţim timpul cum fuge şi ne mirăm cum de are aşa viteză. Cred că are viteză pentru că ponderea preocupărilor exterioare creşte în detrimentul preocupărior de înnobilare interioară şi atunci inocenţa pierdută îşi cere timpul înapoi. Datorită inocenţei acelor ani, trăirile copilăriei sunt vii pentru toţi şi de referinţă, întorcându-ne la ele cu speranţa regăsirii aceleiaşi bucurii. Vă mai amintiţi în oraşul vostru strada cu covrigăria, locul pe lângă care treceai şi mirosea a covrigi calzi încât atunci, în acel moment, toată dorinţa ta însemna covrigi şi nimic altceva? Cred că trecând azi pe aceiaşi stradă deşi covrigarul şi covrigăria nu mai sunt demult, parfumul acelor covrigi este încă acolo pentru aţi aminti cum ştiai să găseşti bucurie cândva. Deşi în esenţă nimic nu s-a schimbat, deşi parfumul de covrigi cu susan este tot acolo, ne-am dezobişnuit să mai întindem mâna să-l luăm şi să ne bucurăm de covrig. Aceasta, pentru mine, este o amintire cu parfum.
Necesar covrigi cu susan:
- 500 gr făină
- 200 ml lapte
- 150 ml apă călduţă
- 50 ml ulei sau unt topit
- 1 ou, zahar, sare, 15 grame de drojdie
Preparare:
Se pune drojdia într-un bol, o linguriţă de zahăr şi 100 ml lapte călduţ. Se presară puţină făină până se obţine o compoziţie asemănătoare celei pentru clătite. Se lasă să se umfle 15- 20 minute. Atenţie la mărimea bolului, pentru că va lucra drojdia şi va creşte compoziţia depăşind buza bolului. Punem restul de făină într-o craţiţă mai mare sau direct pe masă (numai dacă aveţi experienţă) dăm un praf de sare, punem uleiul, restul de lapte şi compoziţia crescută ( maiaua). Punem treptat şi apa călduţă amestecând până se obţine un aluat ce a încorporat toată făina. Se frământă energic minim 5 minute până se obţine un aluat nelipicios şi destul de moale. Dacă aveţi aparatul pentru pâine, puteţi introduce aluatul în el şi nu vă mai obosiţi cu frământatul.
Lăsaţi aluatul în vas acoperit cu un prosop sau cu o pungă trasă pe gura vasului ( prefer punga de plastic trasă ca o căciula pe gura vasului) timp de minim 30 minute sau căt este suficient până volumul aproape că se dubleză. Eu las vasul cu aluat pe aragaz şi aprind lângă vas un ochi de aragaz astfel încât să fie sursă de căldură pentru aluat.
Odată crescut, se formeză din aluat biluţe de mărimea unui pumn de copil. Se unge cu ulei masa sau planul de lucru pe care vom rula bilele de aluat până se obţine un şnur de cca. 50 cm. Grosimea este de cca. 1 cm. Dacă doriţi covrigii mai cărnoşi, făceţi bilele mai mari. Îndoiţi aluatul în douâ părţi egale şi apoi răsuciţi odată sau de două ori capetele. Capetele răsucite se aduc sus şi se lipesc de bolta rotundă ( foto).
Punem hârtie de copt în tava de la aragaz sau o ungem cu ulei dacă nu folosim hârtie şi aranjăm covrigii în tavă. Lăsăm covrigii 10 minute în tavă, să se odihnească puţin aluatul.
Între timp aprindem cuptorul să se încălzească. Bătem oul şi după ce au trecut cele 10 minute, ungem covrigii cu ou cu ajutorul unei pensule sau tifon dacă nu avem pensulă. Băgăm tava în cuptorul preîncălzit la peste 200 C. Lăsăm la cuptor cca. 15 minute până dau semne de firavă rumenire. Între timp, amestecăm apă călduţă cu 2-3 linguri de făină obţinând tot o compoziţie asemănătoare celei pentru clătite. Când au dat semne de rumenire se scoate tava din cuptor şi se stropesc sau ung covrigii cu amestecul făină apa. Peste acest amestec presărăm susanul sau macul ce vor avea astfel aderenţă. Dacă îi doriţi cu sare puteţi pune sare grunjoasă. Se reintroduce tava la cuptor pentru încă 5 minute să se rumenească covrigii. Aşa mi-am satisfăcut pofta de covrigi cu susan.
P.S. Covrigii au fost preparaţi pentru prima dată de călugări şi se consideră că forma lor reprezintă mâinile copiilor care se roagă. Covrigii erau dăruiţi pentru a aduce împlinire spirituală şi prosperitate.
Să fiţi sănătoşi!