Dar să presupunem că aveţi o dorinţă şi poftă nebună de răbdat şi muncit în bucătărie cu prelucrarea unei burţi şi cu umplerea alteia cu un preparat înălţător de gustos, aşa că achiziţionaţi burta proaspătă aferentă lucrării poftite. Totuşi, lucrurile nu se prezintă, aşa cum ar părea, atât de complicate în ce priveşte curăţarea burţii de vită.
Ingrediente
Inima de porc cu sos de soia. Langa pilaf de orez
Pentru cei ce agreează mâncărurile gustoase din măruntaie – ficat, rinichi, inimă – le aduc în atenţie un muşchi mai aparte, în caz că l-au neglijat o perioadă mai lungă. Este vorba de inima de porc ce, preparat într-o varietate destul de mare de reţete, îţi poate aduce satisfacţii gastronomice generoase.
Musaca de conopida cu carne de pui
Nu ştiu cum este în alte oraşe, dar de ceva zile pieţele din Craiova sunt pline de conopidă la nişte preţuri ridicol de mici, de 0,5-1 leu kg-ul comparativ cu 8 lei cât era în urmă cu trei săptămâni. Gătită, conopida nu m-a atras mai deloc, dar mi-a plăcut întotdeauna cea murată sau mâncată crudă, simplă, sau în salate alături de varză, sfeclă roşie sau alte verzituri. Asta până astăzi când, profitând de abundenţa din piaţă, m-am decis să încerc o musaca de conopida preparată după idei propii, după cum credeam eu că ar rezulta ceva gustos.
Vitel cu Ciuperci si Mamaliga Prajita in Unt
Nu pot să nu laud această tocăniţă de carne de vitel cu ciuperci, prezenţă culinară de o dulceaţă şi savoare deosebită. Se prepară simplu şi nu cere mult timp, este mâncare de familie ce poate contribui la reuşita culinară a unui weekend. Înlocuind untura ţărănească cu unt, mămăliga prăjită în unt am preluat-o de la cocârţăul oltenesc, mâncare străveche de iarnă.
Supa de rata cu galuste
Este momentul în care supele de orice fel câştigă teren şi devin prezentă constantă pe masa noastră. Excepţie fac bineînţeles ardelenii şi bănăţenii care cochetează cu supa mai tot anul, fiind specialiştii în astfel de zemuri. Tradiţional, olteanul mânca ceva supă când îl trăgea curentul şi răcea.
Mancare de burta de vita. Trippa alla fiorentina
Burta de vita a avut, într-un trecut nu prea îndepărtat, o statură şi o apreciere culinară de prin plan atât în bucătăriile europene cât şi la masa românului gurmand şi pofticios. La noi, azi, nu o mai întâlnim, în mod concret, decât în ciorba de burtă şi la nivel de poveste, în tuslama, deoarece, în fapt, tuslamaua nu o mai găseşti pe mesele românilor şi nici în restaurante.