O mâncare ce, prin prisma ingredientelor, este simbol al primăverii, acest stufat de miel se bazează pe două componente de bază: miel şi verdeţuri primăvăratice din abundenţă. Termenul de stufat provine din limba greacă, întâlnindu-se şi în italiană drept stufato şi înseamnă tocană. Prepararea stufatului lasă loc iniţiativei şi prezenţei, la alegerea şi plăcerea fiecăruia, a diverselor verdeţuri de primăvară cum ar fi leurda, ştevia sau dragavei, măcriş, lobodă şi binenţeles, ceapa şi usturoiul verde fără de care nu am avea stufat.
Sarbatori
Sunca de porc. Cum o prepar, batraneste
Când spun sunca de porc mă refer la drept cunoscuta slanină, slană sau clisă pentru că fiecare regiune a dezvoltat un vocabular culinar şi termenul şuncă poate avea înţelesuri diferite, funcţie de zonă. Pentru corectitudine este bine să spunem că termenul de şuncă vine pe linia maghiară – sonka- din germană -schinken- şi se referă la pulpa de porc preparată special, la sare şi fum, pentru a o conserva o perioada mai lungă de timp.
Carnati din oaie si porc, de casă
Ne aflăm în perioada în care porcii îşi depun mandatul şi vin cu contribuţie la masa de Craciun pentru ca fiecare creştin să cocheteze cu traditia, cu caltaboşul şi toba, cu şunculiţa şi carnatul. A venit sorocul cârnaţilor de tot felul, grijiţi în multe bordeie după tot atâtea obiceiuri.
Sarmale in dovleac. Lucrare pioasă pentru stomac eretic
Se preparau fără grabă, cu ritual, cu pioşenie şi se mâncau cu un soi de religiozitate, nu oricând şi oricum, cu o undă de venerare a divinului şi de mulţumire pentru bucatele aflate pe masă. Sarmale in dovleac este lucrare din nordul ţării, de prin Maramureş, de la poalele munţilor Ţibleş, -cu toate că sunt vorbe că ar fi fost întâlnită şi în Moldova- şi are valenţe antropologice şi de pioşenie.
Pulpa de porc cu cartofi taranesti
Cartofii taranesti, placuţi de toti gurmanzii, au fost introduşi in circuitul culinar de pe poziţia de solişti – adica se mancau de capul lor, fiind imperecheaţi cu ceva şunculiţa – si cu timpul au ajuns sa joace şi in roluri de acompaniament – adica de insoţitor – pentru a pune in valoare alt personaj culinar, acesta fiind de obicei porcul de pe langa casa romanului şi derivatele lui.
Sarmale fierte in vin. Din zestrea gurmandului
Nu conteza ca nu le-am inventat noi ci conteaza ca noi le-am purtat de grija, noi am aranjat intalnirea dintre porc si varza si tot noi, suntem cei ce nu le tratam cu indiferenta, lasandu-le sa astepte in farfurie. Este foarte posibil acest fel de sarmale fierte in vin sa ne apartina in totalitate.